Robinete.eu – Robinete Industriale

PROBA DE INTEPENIRE

adminROBeu — Thu, 24 Apr 2014 07:13:20 +0000

Concomitent cu probele de etanseitate a cuplului de inchidere se recomanda a se executa proba de intepenire sau gripare a suprafetelor de etansare ale armaturii. Aceasta proba se realizeaza prin deschiderea si inchiderea repetata a cuplului de inchdere, pentru a se verifica daca nu se produce intepenirea organului de inchidere sau intepenirea tijei in cutia de etansare.

Proba de intepenire se face face de obicei la presiunea nominala, sau cu o depasire a acesteia de 10%, si neaparat in conditiile temepraturii maxime la care este recomandat a functiona armatura.

Aceasta proba se recomanda cu precadere la armaturi destinate a functiona cu abur la presiunile conventionale si temepraturi de peste 200oC.

In cadrul receptiei armaturilor, in functie de exigenta procesului tehnologic si de temperatura de lucru de peste 400oC, este recomandabil ca armaturile sa fie insotite de certificate de proba a materialelor de confectie, cel putin pentru principalele organe ale armaturii.

La controlul final al armaturii trebui sa nu se uite ca aceasta nu se opreste la aceste probe.

Este in mod evident, tot atat de important a se verifica dupa montare calitatea protectiei suprafetelor de etansare. Pentru aceasta se recomanda sa fie ungerea conturului suprafetei de etansare (cu organul de inchider in pozitia inchis) cu unsoare consistenta, peste care se lipeste hartie aderenta, fie montarea de flanse oarbe de lemn, material plastic, astfel incat patrunderea prafului si a ingredientelor sa fie oprita. Ungerea suprafetelor in miscare si a filetelor cutiei de etansare a va da certitudinea ca armatura este bine conservata si ca va corespunde scopului si dupa o perioada indelungata de la fabricare.

Contrilul de calitate este recomandabil sa se extinda si asupra ambalarii in vederea transportului, depozitarii pentru conservare, care, in multe cazuri, supun armatura la un proces lent de degradare. Suprafata de etansare a armaturii este partea deosebit de sensibila si de modul cum aceasta este conservata sau ferita de agentii exteriori, ca: praful, loviturile, strangerea exagerata, in unele cazuri ungerea, armatura va ramane un organ robust si sigur in functionare.

The post PROBA DE INTEPENIRE appeared first on Robinete.eu - Robinete Industriale.

PROBA DE ETANSEITATE

adminROBeu — Thu, 24 Apr 2014 07:11:00 +0000

Proba de etanseitate reprezinta pentru armatura cea mai importanta proba. Verificarea etanseitatii cuplului de etansare reprezinta din punct de vedere functional proba care hotaraste folosirea armaturii sau respingerea ei.
Incercarea la presiunea de etansare se face la o presiune egala cu presiunea nominala a armaturii.
Pentru a aduce proba intr-o stare cat mai apropiata de functionare in instalatie, se folosesc pentru probe fluide care au o capacitate de patrundere sau umectare a suprafetei de etansare, asemanatoare cu cea a fluidului pentru care este destinata armatura.
Pentru armaturile care vor functiona la gaze, este recomandabil a se face proba pneumatica cu aer, in timp ce armatura este scufundata sub apa. La armaturile mari, ungerea suprafetelor cu detergenti inlocuieste scufundarea lor in apa, care ar necesita instalatii complicate.
Etanseitatea cuplului de inchidere se considera satisfacatoare, daca pe conturului suprafetelor incercare nu se constata o scurgere vadita a fluidului de proba.
In unele cazuri (de exemplu armaturile cu diametre de trecere mari) se admite o oarecare lipsa de etanseitate a cuplului de inchidere.
In unele tari se gasesc norme si standarde care reglementeaza calitatea etanseitatii cuplurilor de inchidere ale armaturilor.
Astfel, pentru armaturile de inchidere (robinete cu ventil, robinete cu sertar, clapete de retinere etc.) cu diametre nominale cub 2000 mm, presiuni de regim sub 200 kgf/cm2 si suprafete de etansare metalice, GOST 9544-60 stabileste, in functie de destinatia armaturii, trei clase de etanseitate.
Verificarea etanseitatii cuplului de inchidere se poate face si cu alte fluide decat apa si aerul.
Astfel se executa probe hidraulice de etanseitate cu petrol, benzina sau alte fluide cu putere de umectare superioara. Acestea patrund prin asperitatile cele mai fine survenite din prelucrare sau slefuire, mai ales cand proba este de durata. Aceste probe trebuie sa fie facute in functie de cerintele functionale ale armaturii.
Alt fluid de incercare este aburul. Probele hidraulice de etanseitate si rezistenta cu abur sunt obligatorii pentru armaturi in urmatoarele cazuri:

– la presiuni din scara conventionala si temperaturi peste 400oC;
– in cazul utilizarii armaturilor la produse petroliere calde cu temperaturi peste 200oC, la alimentarea focarelor generatoarelor de abur;
– la prototipurile si capetele de serie pentru armaturile destinate a functiona la temperaturi de 200-400oC;
– la armaturile destinate a functiona cu abur.

Presiunea de proba cu abur se obisnuieste a se lua intre (1-1,1)Pn, la temperatura maxima prescrisa pentru armatura respectiva.
In cazul armaturilor utilizate in industria chimica, pentru fluide cu amoniac, clor gazos si alte medii toxice, este obligatoriu a se executa proba de etanseitate cu aer (pneumatica) cu armatura scufundata in apa. Proba cu aer se face obisnuit la o presiune egala cu presiunea de regim a fluidului si mai mare de 8 kgf/cm2.
Proba de receptie pnaumatica se realizeaza de obicei dupa ce s-a facut proba hidraulica.

The post PROBA DE ETANSEITATE appeared first on Robinete.eu - Robinete Industriale.

PROBA DE REZISTENTA

adminROBeu — Thu, 24 Apr 2014 07:09:22 +0000

Aceasta proba hidraulica se efectueaza cu scopul de a verifica rezistenta la presiune a organelor armaturii, a calitatii de etansare a corpului si capacului (stare poroasa fina care nu se poate depista prin receptie vizuala) sau a altor defecte care implica lipsa de siguranta a functionarii armaturii in instalatii cu presiuni de lucru permanente.

Probele hidaulice de rezistenta ale armaturilor se fac cu apa la temeperatura ambianta mica (sub 40oC), cu presiunea de proba indicata de normele si standardele armaturii. Presiunea de proba de rezistenta se obisnuieste a se lua de 1,5-2 ori presiunea nominala a armaturii respective.

Normele respective recomanda ca, in timpul incercarilor hidraulice, armaturile sa nu fie vopsite, unse cu unsori consistente sau impregnate cu fluide hidrofobe. In unele cazuri se admit la verificare si armaturi acoperite, cum sunt:

– armaturi acoperite cu pelicule de vopsea anticorosiva, cand proba se face cu mediul de lucru;
– piese turnate, asfaltate, utilizate la alimentari de apa;
– armaturi luate din depozit si verificate inainte de montarea in instalatie;
– armaturi iesite din reparatii.

In cazul armaturilor, la care etansarea este o conditie stricta proba de rezistenta se poate executa cu petrol lampant, benzina sau pneumatic, cu gaze cu molecule mici, cand armatura ramane scufundata in lichid, spre a fi observate cu usurinta eventualele scapari.

Proba hidraulica de rezistenta se face cu organul de inchidere deschis, una din flanse fiind racordata la conducta de refulare a bancului de porba, iar cealalta inchisa cu flansa oarba.

The post PROBA DE REZISTENTA appeared first on Robinete.eu - Robinete Industriale.

VERIFICAREA DIMENSIONALA SI DE ASPECT

adminROBeu — Wed, 23 Apr 2014 08:41:51 +0000

In cazul verificarii dimensionale, se urmareste sa se stabileasca corectitudinea de executie fata de desenele tehnice existente in atelier.
In acest scop, verificarea elementelor principale ale armaturii trebuie sa corespunda unor cerinte tehnoce dinainte stabilite. Astfel, suprafetele de etansare ale flanselor de legatura (la robinetele cu flansa) trebuie sa fie perpendiculare in raport cu axa armaturii, paralele una fata de cealalta si la un grad de prelucrare corespunzator.
Tolerantele recomandate pentru paralelismul suprafetelor de etansare ale flanselor de legatura sunt urmatoarele:

– pana la pn = 25 kgf/cm2 si Dn = 2000 mm 0,2 mm/100 mm;
– pana la pn = 40 kgf/cm2 si Dn = 200 mm 0,1 mm/100 mm;
– peste pn = 40 kgf/cm2 si Dn > 200 mm 0,15 mm/100 mm;

De asemenea, abaterile de la perpendicularitate fata de axa trebuie sa nu depaseasca 2o; la armaturile cu imbinare prin filet, devierea axului filetului nu trebuie sa fie mai mare decat 3o.
Este necesar de asemenea sa se asigure paralelismul intre suprafetele de asezare ale piulitelor de strangere de pe partea opusa a flansei de legatura si suprafata de etansare a acesteia.
Alte devieri dimensionale care se urmaresc la executia armaturilor se refera la abaterile lungimii de legatura a armaturii. Pentru acestea se indica urmatoarele abateri, acolo unde nu sunt specificate prin norme sau standarde:

– pana la Dn = 200 ±1mm
– de la Dn = 200 pana la Dn = 400 ->±2 mm
– de la Dn = 400 pana la Dn = 500 ->±3 mm
– de la Dn = 600 pana la Dn = 800 ->±4 mm
– de la Dn = 800 pana la Dn = 1000 ->±5 mm
– de la Dn = 1000 pana la Dn = 1600 ->±6 mm
– peste Dn = 1600 ±8 mm

La robinetele de colt se admit abateri duble fata de cele de mai inainte.
In acelasi mod se stabilesc abaterile de la greutate, care pana la 100 kg greutate au valori de cca. 8%, pana la 1000 kg, de 7% si peste 1000 kg, de 5-6%.
Verificarea de asptect urmareste sa previna unele abateri de la calitatea ceruta armaturii conform cu desenele de executie, caietul de sarcini sau cerintele functionale in instalatie (de exemplu lipsa defectelor de turnare, lovire sausablarea si vospirea ingrijita).
La armaturile turnate se verifica calitatea suprafetelor, spre a inlatura piesele care prezinta defecte de turnare grosolane, pori, bavuri, ingrosari, incluziuni nemetalice, devieri in plan de separatie. Se verifica calitatea suprafetelor prelucrate, a inelelor de etansare, a corectitudinii de asezare a suprafetelor de etansare una peste alta. La interior se verifica corectitudinea de prelucrare a suprafetei de etansare, forma si dimensiunile ei, jocul organului de inchidere la imbinarea cu tija, calitatea suprafetelor prelucrate ale cutiei de etansare presgarniturii.

The post VERIFICAREA DIMENSIONALA SI DE ASPECT appeared first on Robinete.eu - Robinete Industriale.

VERIFICAREA MATERIALELOR

adminROBeu — Wed, 23 Apr 2014 08:39:42 +0000

Verificarea riguroasa a materialelor organelor armaturii se recomanda numai in cazul in care este stabilit intre furnizor si beneficiar a se face asemenea verificari. Verificari in afara atestarii materialelor indicate in desenele de executie si specificate de fabricant prin certificate de sarja, se obisnuiesc armaturi pentru presiuni inalte si care lucreaza la temperaturi de pentr 400oC, cu fluide de lucru corosive.
In asemenea cazuri, tipurile de probe se pot stabili prin intelegere.

The post VERIFICAREA MATERIALELOR appeared first on Robinete.eu - Robinete Industriale.

CONTROLUL SI PROBELE LA ROBINETE

adminROBeu — Wed, 23 Apr 2014 08:38:41 +0000

Armaturile din instalatiile sau conductele de transport, care folosesc presiuni inalte si temperaturi pana la 600oC, pentru medii de lucru a caror pierdere nu este permisa, din cauze diferite, sunt supuse unui control riguros asupra calitatii de executie si functionale pe care trebuie sa le asigure in exploatare.
Practica fabricatiei si exploatarii de armaturi industriale a dus la stabilirea unor principii tehnice cu caracter cuprinzator, care, aplicate in forma unor norme obligatorii de control si receptie asupa organelor armaturi, trebuie sa asigure acestora in exploatare o functionare sigura.
Aplicarea normelor de control se realizeaza pe parcursul fabricatiei organelor de armatura, in forma controlului pe faza si interfaza, pe masura epuizarii operatiilor tehnologice de executie (executie model, formare, turnare, matritare, prelucrare, montare). Conditiile riguroase de control trebuie sa fie cuprinse in documentatia tehnica a armaturii (proiectul de executie si caietul de sarcini). Calitatea materialelor, tolerantele de prelucrare montare, calitatea suprafetelor si orice alte conditii tehnice de care depinde functionarea normala a armaturii trebuie sa fie mentionate in mod explicit in documentatia de executie.
Operatiile de finisare in faza de montare a armaturilor (de exempli rodajul) este recomandabil a se mentiona ca operatii tehnologice distincte, la care sa se indice si coordonatele de control corespunzatoare. Accentuarea controlului pe faze si operatii tehnologice, cu indicarea metodelor si instrumentelor unui control calitativ, va asigura in final o usurare a receptiei si o scadere a volumului de interventii privind remanieri, finisari suplimentare, care ingreuneaza receptia si livrarea finala a produselor.
Receptia finala a armaturilor se refera la produsele gata montate, si consta in:

– verificarea dimensionala si cercetarea aspectului interior si exterior; trebuie depistat daca defectele aratate la control interfazic au fost inlaturate;
– proba hidraulica de rezistenta;
– proba de etanseitate hidraulica, pneumatica sau e abur.

Controlul final al armaturilor este recomandabil a se efectua in continuare si dupa ridicarea armaturii de pe bancul de proba, in forma de control al protectiei, executate prin vopsire, ungere, ambalare, transport, depozitare, care trebuie sa asigure armaturii calitatile functionale pana la motarea acesteia in instalatie.
Transportul, depozitarea la beneficiar, intretinerea si controlul corespunzator riguros inainte de montarea in instalatie a armaturii sunt operatii de realizarea carora poate depinde in aceeasi masura functionarea corecta a armaturii in instalatie.
Intocmirea unui plan de control si receptie corespunzator este influentat de la inceput chiar de forma de transmitere a comenzii catre fabricant. Daca comanda va cuprinde toate detaliile cerute de beneficiar (cu specificatia parametrilor functionali in detaliu), atunci uzina producatoare va putea asigura o calitate buna a armaturilor prin prevederea controlului in lant asupra tuturor conditiilor pe care trebuie sa le indeplineasca armatura si care sa faca in final armatura potrivita pentru scopul urmarit.
De aceea, la emiterea comenzii pentru armaturi de catre beneficiar este necesar si deosebit de important a se specifica o serie de date caracteristice conditiilor de functionare a instalatiei, printre care:

– tipul armaturii dupa norma sau standard si destimatia ei ;
– parametrii tehnici de baza ai armaturii, ca: presiunea de lucru nominala (si presiunea de lucru efectiva in instalatia in care va lucra: temperatura de lucru (si temperatura maxima care poate fo atinsa in cadrul instalatiei respective); fluidul de lucru, actiunea corosiva a acestioa sau unele particularitati fizice ale fluidului, ca: impuritati de natura mecanica, sedimentare, tendinta de cristalizare, stratificare etc. si care pot influenta etansarea organului de inchidere.

Acestea reprezinta specificatia minimala obligatorie care trebuie sa fie cuprinsa in comanda cumparatorului. In unele cazuri, ca de exemplu la armaturile pentru industria alimentara si chimica, este necesar a se indica materialul de confectie pentru principalele organe, ca: suprafete de etansare, corp, tija, daca in intreaga instalatie se impun conditii de materiale. De asemenea este necesar sa se indice felul ungerii, calitatea garniturilor de etansare la capac sau cutie de etansare in cazul cand acestea au importanta pentru calitatea porduselor instalatiei respective.
In cazul in care unele scapari de fluide sunt periculoase pentru personalul de deservire sau sunt inflamabile, este mai bine ca furnizorul si beneficiarul sa cada de acord asupra conditiilor de receptie, volumul incarcarilor, felul acestora. Se elaboreaza certificate de proba si garantie, instructiuni speciale de intretinere, deservire, reparare, transport, ambalare, protectie.
Este cunoscut din practica fabricatiei si exploatarii de armaturi ca se produc mari pierderi de valori materiale la instalatii, prin inlocuiri nejustificate de armaturi, tocmai datorita faptului ca nu se acorda atentie alegerii celei mai corespunzatoare armaturi, plecand nu de la ce exista in depozit, ci de la ceea ce trebuie comandat.

The post CONTROLUL SI PROBELE LA ROBINETE appeared first on Robinete.eu - Robinete Industriale.

DISPOZITIVE HIDRAULICE SI PNEUMATICE DE ACTIONARE

adminROBeu — Fri, 18 Apr 2014 07:39:33 +0000

Dispozitivele de acest gen prezinta doua solutii constructive: 1) cu piston si 2) cu membrana.
Dispozitivele de actionare care folosesc pistonul ca organ de transmitere a fortei au o constructie foarte variata. Cele mai folosite sunt dispozitivele care folosesc ca solutie de etansare intre piston si cilindru mansetele de piele, cauciuc sau materialele plastice.
Mansetele de piele sau cauciuc de tip inelar cu marginile exterioare rasfrante se utilizeaza la presiuni sub 25 kgf/cm2.
Solutiile moderne de mansete in forma de V sau U din piele crupon , policrorura de vinil si alte tipuri de materiale plastice se folosesc la presiuni inalte.
Descrierea mai detaliata a acestor garnituri se intalneste in literatura de specialitate (de exemplu lucrari care trateaza masinile hidraulice), care indica si calcule pentru asemenea dispozitive.
La armaturile de inchidere cu dispozitive cu piston de actionare, se folosesc solutii cu piston cu dubla actionare, care permit, in cazuri constructive speciale, folosirea a diferitelor forte de deplasare.
Dispozitivele cu membrana de actionare se folosesc rar la armaturile de inchidere. Acestea sunt specifice armaturilor de reglare si reductoarelor de presiune.
Reductoarele de presiune au ca scop mentinerea automata a unei valori date pentru presiunea reglabila din circuitul precizat al unei conducte, de obicei in avalul unui aparat tehnologic.
In acest fel, reglarea debitului in functie de presiunea data determina un consum stabilit automat la nivelul real cerut de echilibrul procesului tehnologic.
Calitatea unui regulator de presiune depinde in primul rand de precizia sa de reglare, adica de mentinerea uniforma a presiunii reduse atunci cand apar variatii ale presiunii de intrare si ale consumului.
Deci precizia unui asemenea reductor este cu atat mai mare cu cat abaterea intre presiunea redusa obtinuta realmente de regulator si presiunea de reglare prescrisa este mai mica pentru debite variabile.
Obtinerea unei stabilitati marite in functionare, sensibilitatea scazuta fata de impuritatile continute in fluid, etanseitatea ridicata, si reglarea cat mai precisa sunt conditii importante ale regulatoarelor de presiune.
Regulatoarele cu membrana fac parte din aparatele care permit o reglare precisa. Acestea se folosesc la fluide variate, ca: aer, apa, vapori saturati si vapori supraincalziti, avand precizie si robistete in functionare. Se folosesc la presiuni de 6, 10, 16, 20 si chiar 64 kgf/cm2, cu limite de reglare variate.
Lipsa cutiei de etansare, parghiilor si articulatiilor, caracteristice altor constructii, reduc la minimum pierderile prin frecare. Toate organele gasindu-se complet inchise, aparatul este insensibil la influente exterioare datorita impuritatilor, coroziuni sau avariilor mecanice.
Presiunea de iesire actioneaza pe fata superioara a unei membrane cu diametru mare, care permite astfel o reglare precisa si posibilitatea de a realiza eforturi de actionare mari. Pe cealalta fata a membranei actioneaza presiunea constanta, reglabila a unei coloane de lichid sau vapori.
Dispozitivele de actionare cu membrana permit curse mici pentru organul de inchidere. Cursa tijei nu reprezinta mai mult de 15-20% din diametrul membranei.

The post DISPOZITIVE HIDRAULICE SI PNEUMATICE DE ACTIONARE appeared first on Robinete.eu - Robinete Industriale.

DISPOZITIVE ELECTROMAGNETICE DE ACTIONARE

adminROBeu — Fri, 18 Apr 2014 07:38:21 +0000

Se folosesc in general la reglarea in doua pozitii limita. Utilizarea lor si in pozitii de reglare intermediara complica constructia in mod nerentabil si este dificil de exploatat.
Dispozitivele electromagnetice de actionare, numite si dispozitive cu selenoid, se caracterizeaza prin urmatoarele:

– se folosesc in cazul eforturilor mici, necesare deplasarii organului de inchidere;
– cursele de inchidere si deschidere sunt relativ mici; de aceea se folosesc in general la actionarea robinetelor cu ventil;
– ridicarea si coborarea organului de inchidere se face in timp foarte scurt (inchidere si deschidere instantanee);
– actiunea fortelor electromagnetice asigura deplasarea tijei intr-un singur sens, readucerea in pozitia cealalta facandu-se cu ajutorul unui arc si al unei presiuni a fluidului de lucru.

Executia simplificata a unor asemnea dispozitive au determinat amplasarea miezurilor electromagnetilor chiar pe tija robinetului, direct in fluidul de lucru. In acest fel a disparut necesitatea etansarii prin cutia de etansare.
Robinetele actionate prin dispozitive electromagnetice se folosesc in general la instalatiile complet automatizate,ca: generatoare de abur, instalatii moderne ca re utilizeaza energia atomica etc.

The post DISPOZITIVE ELECTROMAGNETICE DE ACTIONARE appeared first on Robinete.eu - Robinete Industriale.

DISPOZITIVE ELECTRICE DE ACTIONARE

adminROBeu — Fri, 18 Apr 2014 07:37:08 +0000

Dezvoltarea instalatiilor industriale pe baza mecanizarii si automatizarii mijloacelor de dirijare ale proceselor tehnologice desfasurate in acestea au dus la dezvoltarea dispozitivelor de actionare mecanizata a robinetelor. Datorita sistemelor de supraveghere a instalatiilor pe baza panourilor centralizate de comanda si semnalizare, ca acelea din centralele electrice, instalatiile tehnologice din industria chimica si alimentara etc., comanda armaturilor de la distanta a devenit de asemenea posibila si necesara.
Constructive, dispozitivele electrice de actionare sunt de doua feluri:

– dispozitive electromecanice;
– dispozitive electromagnetice.

Blocurile electrice pentru comanda dispozitivelor de actionare ale armaturilor ca si servomotoarele se deosebesc putin ca principiu si aparatura de dispozitivele asemanatoare utilizate la actionarea diferitelor masini industriale; proiectarea lor are la baza principiile descrise in literatura tehnica de specialitate.
Dispozitivele electromecanice de actionare, folosite la armaturi, se compun dintr-un motor electric, un reductor de viteza mecanic, cu roti conice, melcate sau planetare si din mai multe mecanisme pentru declansarea inceputului sau sfarsitului de cursa sau a unor pozitii intermediare, dupa cum este conceput blocul electric de comanda.
In general, dispozitivele au introduse, prin constructie, ambreiaje comandate de elemente sensibile, care, decupleaza motorul la valoarea maxima a momentului de rasucire, in vederea protectiei organelor de inchidere si de transmitere a miscarii prin organele intermediare.
In functie de cerintele procesului tehnologic, privind schimbarea relativa in timp a parametrilor tehnologici care necesita modificarea sectiunii de trecere a robinetului, dispozitivele electrice de actionare sunt prevazute cu instalatii de blocare, semnalizatoare de cursa, inregistratoare de variatii a sectiunii in timp.
Prin proiectare se urmareste sa se obtina blocuri de comanda cu gabarite cat mai mici, avand in vedere situatiile grele de montare si spatiile restranse in instalatie. Tijele robinetelor, fie cu ventil, fie cu sertar, actionate electromecanic, au practic un numar de 55-60 rot/min, iar rapoartele de transmitere au valori cuprinse intre 25 si 60 pentru motoarele electrice cu turatii de 1400 rot/min si valori cuprinse intre 15 si 120 rot/min pentru motoarele electrice cu turatii pana la 3000 rot/min. Aceste rapoarte de transmitere mari dau, in cazul folosirii rotilor dintate cilindrice sau conice, gabarite mari pentru blocul de comanda. Se folosesc din aceste motive reductoare cu angrenaj cu melc sau reductoare cu angrenaje planetare, care permit gabarite relativ mici, pentru blocul de comanda la rapoarte de transmitere mari.
Pentru deschiderea si inchiderea orgnelor de inchidere ale armaturii, mai ales la robinetele mari cu sertar, se folosesc combinatii variabile de viteze de ridicare sau coborare, care se obtin in general din combinatia a doua viteze. Astfel:

1) Doua viteze, ambele in acelasi sens de miscare a organului de inchidere;
2) Doua viteze intr-un sens de miscare si o viteza in celalalt sens de miscare a organului de inchidere;
3) O viteza intr-un sens si alta viteza in celalalt sens de miscare a organului de inchidere.

Blocurile de comanda electrice, construite in acest fel, permit organului de inchidere sa fie actionat in mod automat cu doua viteze diferite, reducand astfel pericolul de a defecta robinetul prin unde de soc ale fluidului sau prin lovituri de berbec ivite in timpul actionarii robinetului.
Astfel la un robinet cu sertar Dn=500, in timpul inchiderii organului de inchidere, cele doua viteze care vor actiona organul pe intreaga cursa sunt astfel combinate incat primele 4/5 din cursa sa fie parcurse in 45 s, iar restul de 1/5 din cursa in 70 s.
In unele cazuri, pentru actionarea robinetelor montate la distanta acolo unde se folosesc transmisii mecanice de demultiplicare a efortului necesar si unde la intervale determinate sunt necesare manevrari dese, care ar fi greoaie sa se faca manual, se folosesc blocuri electro-magnetice de actionare, portabile.
In cazul folosirii dispozitivelor electrice de actionare in instalatii chimice, sau in situatii cand exista medii umede oxidante etc. trebuie prevazue carcase etanse, intrucat instalatia electrica se poate usor deteriora sau, in unele cazuri, poate prezenta pericol de explozie.

The post DISPOZITIVE ELECTRICE DE ACTIONARE appeared first on Robinete.eu - Robinete Industriale.

DISPOZITIVE MANUALE DE ACTIONARE

adminROBeu — Fri, 18 Apr 2014 07:35:21 +0000

Acestea sunt dispozitive cunoscute din cele mai vechi timpuri. La robinetele de dimensiui mici si presiuni mici si mijlocii, unde efortul necesar de inchidere se poate asigura de forta vie a unui om sau doi oameni, organul de actionare cel mai obisnuit este roata de manevra. Acestea se prevad si in ansamblul dispozitivelor mecanizate de actionare, ca siguranta de manipulare in cazul defectarii actionarilor electrice.
Rotile de manevra utilizate la actionarea organelor de inchidere ale armaturii sunt standardizate in STAS 2722-51 si 2723-51.
Din punct de vedere constructive se deosebesc:

1) Roti plane cu coroana plina si rotunda;
2) Roti plane cu coroana plina ondulata;
3) Roti concave cu coroana plina si rotunda;
4) Roti concave cu coroana ondulata, subtire si gauri de racire.

Rotile cu coroana plina, plane sau concave, se folosesc in cazul robinetelor de dimensiuni mari (cu Dn>100 mm) acolo unde momentele de rasucire sunt mari.
Rotile cu coroana plina, plane sau concave, se folosesc la robinetele pentru presiuni joase (sub 25 kgf/cm2) si diametre nominale mici (Dn<50 mm), acolo unde momentul de rasucire este mic. Acestea prezinta comoditatea in manipulare si o prindere buna cu mana.
Rotile concave cu coroana ondulata, cu gauri de racire se utilizeaza la robinete care functioneaza la temperaturi inalte. Acestea permit o circulatie buna a aerului prin orificiile prevazute, asigurand racirea rotii in vederea manipularii manuale.
Standardele pentru rotile de manevra nu dau desene de executie obligatorii pentru constructia acestora. Obligatorii sunt numai diametrele exterioare, inaltimea butucului, inaltimea concavitatii, latura patratukui gaurii de imbinare cu tija si numarul de spite.
Materialele de constructie indicate pentru executia rotilor de manevra sunt: fonta, otelul, aluminiul, bachelita etc.
Pentru robinetele care lucreaza la presiuni mici (sub 10 kgf/cm2), diametre nominale mici (Dn¬<50 mm) si temperaturi joase (sub 40oC), se pot folosi roti din bachelita, deoarece ele sunt usoare si economice. Pentru presiuni joase si temperaturi mai inalte se poate folosi aluminiul. La robinetele de fonta cu Dn>100 mm se folosesc roti de manevra de fonta. Pentru robinetele de otel se folosesc roti de manevra de fonta maleabila, iar la presiuni mari, roti de otel turnat.
In cazul robinetelor de diametre mari (Dn>500 mm), montate in locuri unde accesul mai multor persoane este anevoios si manipularea trebuie efectuata de unul sau doi oameni, se obisnuieste a se folosi dispozitive manuale de actionare cu reductor pentru demultiplicarea fortei.
Aceste reductoare sunt formate dintr-o pereche de roti dintate cilindrice sau conice cu raport de demultiplicare 1:3…1:4, sau dintr-un angrenaj cu melc.
Dispozitivele manuale de actionare se utilizeaza si la actionarea de la distanta a organelor de inchidere ale armaturii.
La aceste tipuri de actionari, folosirea imbinarilor articulate cardanice pentru transmiterea efortului la distanta permite abateri reciproce ale axelor arborilor de transmisie de cca. 30oC.

The post DISPOZITIVE MANUALE DE ACTIONARE appeared first on Robinete.eu - Robinete Industriale.